TEORIA SI PRACTICA ELABORARII SI UTILIZARII POLITICII BUGETAR FISCALE

Politica fiscala in esenta inseamna utilizarea chelt guvernamentale si a instrumentelor fiscale p/u a influenta cerere agregata.

Politica fiscala reprezinta activitatea de influentare a proceselor social-economice prin utilizarea pirghiei financiare(impozite, taxe, chelt guvernamentale) p/u a stimula oferta agregata in vederea realizarii principalelor obictive macroeconomice.

Aplicarea unei politici fiscale determina efecte imediata asupra bugetului de stat. cresterea chelt guvernamentale sau a platilor transferabile duc la cresterea deficitului bugetar, in timp ce cresterea ratei fiscalitatii pina la o anumita limita contribuie la sporirea venitului si la reducerea deficitului bugetar.

Din aceste considerente proiectarea unei politici fiscale tre sa se bazze pe o analiza ampla a efectelor acestora asupra deficitului bugetar si a datoriilor publice.

Efectele politicii fiscale pe TS se deosebesc de efectele politicii fiscale pe TL. Cauzele:

1) Orice schimbare in chelt guvernamentale sau taxe tre sa fie finantata, dar acest aspect al finantarii are importante efecte asupra economiei care se pot suprapune p/e efectele determinate de politica fiscala propriu zisa;

2) Modificarea produsa in structura chelt guvernamentale si a taxelor poate avea influente importante asupra diferitor sectoare ale economiei atit pe TS cit si pe TL.

Principalele instrumente ale politicii bugetar fiscale:

a) Chelt guvernamentale;

b) Plati transferabile;

c) Taxele.

Chelt guvernamentale

Chelt guvernamentale includ:

ü Platile de salariu catre sectorul bugetar;

ü Achizitiile de produse necesare sectorului de aparare;

ü Achizitiile de produse destinate infrastructurii economiei nationale;

ü Alte achizitii de bunuri si servicii;

Cumpararile de bunuri si servicii efectuate de guvern afecteaza direct cererea agregata pe piata bunurilor si serviciilor. Orice achizitie guvernamentala amplifica cererea agregata la nivelul intregii economii.

Cresterea preturilor se explica prin faptul existentei unei cerere agregate in exces nu va fi imediat acoperita de o oferta agregata la acelasi nivel. Productia are nevoie de un anumit timp p/u a se adapta la cresterea cererii agregate, drept urmare preturile bunurilor si serviciilor p/u care exista o anumita cerere mai mare vor creste.

Cresterea salariilor pe piata fortei de munca este datorata de crestere cererii de forta de munca, cererea pe care sectorul productiv al economiei o formuleaza ca urmare a dorintei sale de a mari oferta p/u a raspunde la sporirea cererii agregate. Astfel ocuparea intr-un grad mai mare a fortei de munca va conduce pe de o parte la reducerea somajului, iar pe de alta parte la cresterea venitului disponibil => cresterea cererii agregate.

Micsorarea chelt guvernamentale de bunuri si servicii vor cauza o reducere a cererii agregate, iar efectele declansate sunt opuse celor mentionate anterior.

Echilibrul pe piata bunurilor si serviciilor:

Y = Da Intr-o economie deschisa: Da = C + I + G + Nx

Y = C + I + G + Nx

C = C₀ + cYd

Yd – venit disponibil.

c – inclinatia marginala spre consum, ce parte din venit consumam.

c = ∆C/∆Y

Yd = Y – T + TR

T – taxe si impozite;

TR – transferuri primite.

T = T₀ + tY

t – rata marginala a taxelor sau rata fiscalitatii;

t = ∆T/∆Y; 0 ≤ t ≤ 1

I = I₀ + i_yY + i_rr I₀ > 0

r – rata nominala a dobinzii;

i_y – inclinatia marginala p/u investitii ce depinde de nivelul venitului;

i_r – cum influenteaza modificarea investitiie asupra ratei dobinzii.

i_y = ∆I/∆Y

i_r <>y

Nx = Exp – Imp

Imp = Imp₀ + mY; m – inclinatia marginala p/u import, rata importului.

Platile transferabile

Platile transferabile reprezinta transferurile de venit p/u care guvernul nu primeste nimic in schimb: pensii, burse, ajutoare sociale, indemnizatii de somaj s.a. Platile transferabile influenteaza indirect asupra cererii agregate prin intermediul venitului disponibil si mai apoi prin cheltuielile de consum. Efectul platilor transferabile asupra cererii agregate depinde de nivelul veniturilor gospodariilor, daca acestea sunt permanente la un nivel mediu sau intimplatoare si cu nivel scazut. Efectul este sesizabil in cadrul gospodariilor cu venit redus si/sau intimplatoare.

Taxele

Taxele afecteaza cererea agregata pe 2 cai principale:

1) Efectul produs asupra venitului disponibil al persoanelor fizice.

Taxele si impozitele platite de persoane fiz include: imp pe venit, CAS, CAM. Cea mai importanta sursa de venit public ar trebui sa o constituie impozitul pe venit. Daca:

Rata de impozitare (t) ↑ => T↑ => Yd↓ => C↓ => Da↓ => Y↓

2) Efectul produs asupra profitului persoanelor juridice

Taxele impuse # afecteaza chelt privind bunurile de investitii. In general aceste taxe se impart in:

a. Impozit pe profit

b. Facilitati de impozitare p/u invstitii.

T↓ => Y#↑ => I↑ => Da↑ => Y↑

Multiplicatorii politicii fiscale

Multiplicatorul investitiei: reflecta cu cit se va modifica Y atunci cind se modifica cu o unitate I

>0

M_I din punct de vedere economic arata cu cit va creste nivelul venitului atunci cind investitiile se modifica cu o unitate.

Multiplicatorul achizitiilor guvernamentale:

>0

Multiplicatorul transferurilor

>0

Arata efectul modificarii lui Y atunci cind transferurile se modifica cu o unitate.

Multiplicatorul taxelor

Se observa ca multiplicatorul G si I sunt functii crescatoare in raport cu c(inclinatia marginala spre consum) si descrescatoare in raport cu t, astfel cu cit c este mai mare si cu cit t este mai mic cu atit mai mare va fi valoarea multiplicatorului respectiv.

Efectele de transmisie a instrumentelor politicii fiscale

Efectele de transmisie a lui G:

G↑ => Da↑ => Y↑ => Yd↑ => C↑ => Da↑

Efectele de transmisie a lui TR:

TR↑ => Yd↑ => C↑ => Da↑ => Y↑

Efectele de transmisie a lui T:

Pers fizice: T↑ => Yd↓ => C↓ => Da↓ => Y↓

Pers juridice: T↑ => Profit↓ => I↓ => Da↓ => Y↓

In teoria politicilor economico-financiare reprezentarea efectelor de transmisie au rolul de a arata modul in care se deplaseaza in economie un efect determinat de o variatie a valorii unui instrument politic. In functie de directia in care se modifica valorile instrumentelor fiscale se disting 2 politici fiscale:

1) politici fiscale expansioniste(G si TR ↑, iar T↓);

2) politici fiscale restrictive (G si TR ↓, iar T↑);

O politica fiscala expansionista va avea o influenta relativ puternica asupra cererii agregate in cazul cind rata dobinzii se va modifica neesential.